Țările din spațiul Schengen reprezintă o zonă de liberă circulație a persoanelor, care a fost instituită în Europa în anul 1995. Această zonă cuprinde în prezent 26 de state membre, majoritatea fiind țări din Uniunea Europeană.
Una dintre caracteristicile definitorii ale țărilor din spațiul Schengen este abolirea controalelor la frontierele interne. Astfel, cetățenii acestor state pot călători între ele fără a fi supuși verificărilor amânunte la trecerea granițelor. Această măsură facilitează circulația persoanelor și promovează libertatea de mișcare în interiorul Uniunii Europene.
Cu toate acestea, este important de menționat că nu toate țările membre ale Uniunii Europene fac parte automat și din spațiul Schengen. Există unele state care sunt membre UE, dar nu au aderat încă la acordul Schengen. De exemplu, Marea Britanie și Irlanda sunt două astfel de state.
Printre cele mai cunoscute țări din spațiul Schengen se numără Franța, Germania, Italia, Spania și Olanda. Acestea sunt destinații turistice populare datorită patrimoniului lor cultural bogat și a atracțiilor turistice variate pe care le oferă.
Beneficiile aderarii la spațiul Schengen sunt numeroase. Acestea includ facilitarea comerțului și a călătoriilor, creșterea cooperării în domeniul securității și schimbul de informații între autoritățile competente. Mai mult, cetățenii țărilor membre pot studia sau lucra liber în oricare dintre aceste state fără a fi nevoiți să solicite vize.
Cu toate acestea, apartenența la spațiul Schengen vine cu responsabilități și obligații. Statele membre trebuie să asigure securitatea frontierelor externe ale zonei Schengen și să coopereze strâns în cazurile de migrație ilegală sau infracțiuni transfrontaliere.
Țările din spațiul Schengen reprezintă un exemplu de cooperare europeană eficientă și promovează valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Această zonă este o dovadă că prin colaborare și solidaritate putem construi o Europă mai unită și mai puternică.
Listă a țărilor membră ale spațiului Schengen:
- Austria
- Belgia
- Cehia
- Danemarca
- Estonia
- Finlanda
- Franța
- Germania
- Grecia
- Ungaria
- Islanda
- Italia
- Letonia
- Liechtenstein
- Lituania
- Luxemburg
- Malta
- Olanda
- Norvegia
- Polonia
- Portugalia
- Slovacia
- Slovenia
- Spania
- Suedia
- Elvetia
Dezavantajele spatiului schengen
Sistemul Schengen, care permite libera circulație a cetățenilor între țările membre, are și unele dezavantaje importante. Unul dintre acestea este faptul că deschiderea frontierelor poate duce la o creștere a migrației ilegale sau necontrolate. Din cauza lipsei verificărilor riguroase la frontiere, persoanele indeseabile pot profita de acest sistem pentru a intra într-o țară și pentru a evita să fie depistate.
Un alt dezavantaj al spațiului Schengen este reprezentat de amenințarea terorismului. Deschiderea frontierelor poate facilita mișcarea teroriștilor și contrabanda cu arme sau explozibili prin intermediul țărilor membre fără intervenția vamală adecvată. Astfel, se creează un risc crescut în ceea ce privește securitatea națională.
De asemenea, absența controalelor la frontiere poate contribui la creșterea infracțiunilor transfrontaliere, cum ar fi traficul de droguri sau de persoane. Activități ilegale precum contrabanda sau traficul de ființe umane pot beneficia de libertatea de mișcare oferită de spațiul Schengen.
În plus, divergențele economice între statele membre pot genera fluxuri mai mari de imigranți economici către țările cu niveluri mai ridicate ale salariilor și standardelor de viață. Acest fapt poate exercita o presiune suplimentară asupra sistemelor sociale și economice ale acestor țări, provocând un dezechilibru în distribuția resurselor.
În concluzie, beneficiile oferite de spațiul Schengen sunt incontestabile, însă există și dezavantaje semnificative asociate cu deschiderea frontierelor. Este important să se găsească soluții adecvate pentru a gestiona aceste probleme și a menține un echilibru între libera circulație și siguranța națională.
De ce romania nu este in spatiul schengen?
România nu face încă parte din Spațiul Schengen din cauza unor motive complexe și diferite opinii ale statelor membre. Procesul de aderare la Spațiul Schengen necesită ca țara candidată să îndeplinească anumite criterii stricte referitoare la securitatea frontierelor, cooperarea polițienească și justiție.
Deși România a înregistrat progrese semnificative în implementarea acquis-ului Schengen și a făcut eforturi pentru a-și îmbunătăți sistemele de securitate, există unele preocupări ridicate privind corupția, independența sistemului judiciar și aplicarea legii. Aceste aspecte au fost subiectul unor evaluări și monitorizări continue din partea statelor membre Schengen.
Un alt factor care a influențat aderarea României la Spațiul Schengen sunt problemele legate de migrație și criza refugiaților care au afectat Europa în ultimii ani. Unele state membre considerau că extinderea spațiului Schengen ar putea duce la o creștere a migrației ilegale sau necontrolate.
Totuși, este important să menționăm că România continuă să depună eforturi pentru îndeplinirea tuturor cerințelor necesare pentru aderarea la Spațiul Schengen. Guvernul român colaborează cu celelalte state membre și instituțiile europene pentru a aborda aceste preocupări și a demonstra că este pregătită să adere la Spațiul Schengen.
În final, decizia de a permite României să intre în Spațiul Schengen aparține statelor membre Schengen și se bazează pe evaluarea progresului și a îndeplinirii criteriilor specifice.
